,,QUATTRO S” Revista celor patru anotimpuri Nr.1 VARA

ISSN 2457 – 5240      ISSN-L 2457 - 5240

COLECTIVUL DE REDACȚIE:     COORDONATORI:     Educatoare MUNTEANU GHEORGHIȚA - Școala Gimnazială Broșteni, Mehedinți    Profesor învățământ primar  PETCU GABRIELA - Școala Gimnazială Broșteni, Mehedinți  Profesor învățământ primar POPESCU GHEORGHIȚA - Școala Gimnazială Broșteni, Mehedinți  Pentru edițiile viitoare așteptăm colaboratori. Adresa de email brosteniscoala@gmail.com    MOTTO: ,, Viitorul aparține celor care cred în frumusețea  propriilor vise” Eleanor Roosevelt     Cuprins:   Din activitatea noastră în această vară   Rebus    Curiozități despre animale Ştiaţi că …   Învățăm să scriem corect        Testul culorilor   Provocare    Joc de fraze- Ursul păcălit de vulpe   Sfaturi pentru parinti    Zi de vară de George Topârceanu

CONCURS SPORTIV-DISTRACTIV CUPA ,,1 IUNIE” Am desfășurat activități în pădure în cadrul Proiectului  ,,PĂDUREA-COMOARA VERDE”                                   Am finalizat cursurile cu serbare și am primit diplome pentru concursurile la care am participat

REBUS Educatoare Munteanu Gheorghiţa Completează! Click pe fiecare număr din careu, scrie datele în casete, apasa butonul introduc datele, la final verifică-ţi scorul apăsând butonul,,Am terminat!" 1    2    3    4      5    6              7          8          9    10        11    12            13        14        orizontal 1. Animal care toarce 6. Pasăre răpitoare 7. Bot de porc 8. Prima silabă a cuvântului ,,pure" 9. Pește răpitor de apă dulce, cu spinarea verzuie 11. Suprafață mată pe care se proiectează imaginile 13. Prepoziţie-care arată locul 14. Merge înapoi. vertical 1. Fiul scroafei 2. Refren vechi 3. Meșter care face site/pasăre migratoare 4. Strigăt de bucurie! 5. Ascuțit, pătrunzător 8. Acoperă corpul păsărilor (singular) 10. Material de construcţie care albeşte 12. Conjuncţie care compară două sau mai multe lucruri, ființe, situații

Curiozități despre animale

Ştiaţi că … -Primul animal domesticit este câinele. -Câinele este prietenul cel mai credincios al omului.El nu-şi părăseşte niciodată stăpânul. -  Ocupă primul loc ca animal de companie.  Ştiaţi că … -    În prezent, pisica este cel mai cunoscut animal domestic din lume. -     Muşchii pisicii sunt foarte flexibili şi puternici, oferind animalului mobilitate. De aceea, pisicile sunt bune căţărătoare şi săritoare experte. -    Principalul simţ al pisicii este văzul, iar auzul este foarte bine dezvoltat. -    Pentru a fi mereu curate, pisicile îşi periază şi îşi ling blana cu limba lor aspră, cel puţin o oră pe zi. -   Deseori pisicile se joacă cu prada lor, în loc să o omoare imediat. -  Puiul de pisică se naşte orb şi surd. Ştiaţi că … -    În India vaca este un animal sacru (sfânt). Vacile bătrâne din această ţară sunt cazate în pensiuni speciale. -   În decursul unei vieţi, o vacă poate produce lapte pentru 200.000 de pahare. -    Atunci când pasc, vacile nu rup iarba numai cu dinţii, se ajută şi de limba aspră. Ştiaţi că … -   Porcii nu se pot uita la cer. -    Porcul are unul din cele mai fine mirosuri. Ştiaţi că … -    La fel ca şi oaia, capra se numără printre primele animale domesticite. - Ocupă primele locuri în topul animalelor care produc cel mai mult lapte (având în vedere greutatea şi mărimea sa). - Laptele natural de capră este foarte sănătos şi valoros – vindecă unele boli. -    Sunt foarte bune căţărătoare. -   Capra este una din cele mai jucăuşe animale domestice.  Ştiaţi că … -      Iepurii dorm cu ochii deschişi. Ei au auzul foarte bun. -       Dinţii iepurelui cresc continuu, de aceea ei trebuie să îi roadă mestecând mereu câte ceva. -     Mama îşi alăptează puii doar o dată pe zi. -  Carnea de iepure este introdusă în dietele speciale pentru pacienţii cu boli de inimă, vârste înaintate, deoarece are un procent de grăsime mai mic decât cea de pui, curcan, vită sau porc. Ştiaţi că … - Măgarul a fost domesticit de egipteni cu scopul de a căra diferite lucruri.  -  - Pe spate măgarul are o cruce, caracteristică numai speciei sale, iar culoarea acesteia are mereu o nuanţă mai deschisă. -  Măgăruşul se naşte foarte dezvoltat, putând să alerge din a doua zi. Ştiaţi că … -    Găina vede numai ziua. -     Zboară numai în caz de mare primejdie, dar este o bună alergătoare. -   Găina care cloceşte şi are pui se numeşte cloşcă. -   Ea îşi îngrijeşte puişorii cu dragoste:      ● când este frig sau plouă îi strânge sub aripile sale;      ● când găseşte un vierme, cheamă puişorii şi-l împarte lor;      ● când un duşman se apropie, îi apără lovindu-l cu ciocul, ghearele şi aripile. Ştiaţi că … -   Un ou de bibilică conţine atâtea calorii cât patru ouă de găină. -   Carnea bibilicilor întăreşte imunitatea oaselor şi curăţă sângele. -    În comparaţie cu găinile, bibilicile sunt mult mai rezistente la boli. -Nu este recomandabil ca bibilicile să fie ţinute în acelaşi loc cu celelalte specii domestice, pentru că ele alungă restul păsărilor de la hrană. -   Bibilica ne scapă de şoareci. Ştiaţi că …  -               - Pieptul de curcan fară piele este cea mai slabă carne, de aceea este inclus în regimul celor care au probleme cu greutatea. - Carnea de curcan este una dintre cele mai bogate surse de aminoacizi. În plus, are un conţinut scăzut de grăsimi şi este bogată în fier, zinc şi magneziu - toate acestea fiind vitale pentru sănătatea organismului. Ştiaţi că … -     Gâsca este prima pasăre domesticită. -    Aripile desfăcute pot ajunge până la 1,5 m. -    Gâştele şi raţele nu se udă niciodată deoarece ele îşi ung penele cu grăsimea  pe care o iau cu ciocul din partea terminală a corpului. -    Picioarele gâştelor şi raţelor seamănă cu nişte lopăţele care le ajută să înoate. Ştiaţi că … -  Raţa a fost domesticită înaintea găinii. -  Raţa dă din coadă.. -  Măcăitul raţelor produce

Să scriem corect!

Testul culorilor  Alege culoarea care-ți place cel mai mult:  albastru, verde, roşu-portocaliu, galben,  violet, maron, negru, gri.  În funcţie de culoarea aleasă pot fi  considerate anumite stări afective sau trăsături de personalitate.

Andra Nicula scrie povestea de mai jos în urma unei provocări.(,, George a aruncat zarurile pentru mine și m-a provocat să scriu o mică povestioară bazată pe imaginea de mai jos. Dacă vreți să preluați provocarea, sunteți invitați să o faceți.”)                                                    Cuburi de poveste – Vară dragă Vară dragă, M-am trezit fericită. Am împărțit roua de pe tălpi cu un gândăcel curios pe care l-am lăsat să mă gâdile o vreme. El a aterizat fericit în iarbă, iar eu mi-am lăsat din nou capul pe spate și am închis ochii. Din plopul la al cărui umbră adormisem, vântul plimba fulgii de puf prin văzduh. Ești frumoasă, știi? Așa cum pășești timidă în fiecare an pe la sfârșitul lui mai, uneori coborând parcă cu parașuta alături de nori, alteori agățată de braț cu soarele.  Tu știi că oamenii se tem cel mai tare de pierderi, de renunțări? De separări, de distanțe spațiale și temporale. Așa cum se teme albina că florile dispar, așa cum se tem ramurile unui copac nu suficient de înalt, pentru că știu că nu vor atinge cerul, așa cum mă tem eu când știu că, deși ești la o distanță de 9 luni într-un cerc infinit, s-ar putea ca la un moment dat să te pierd.  De-aș mai putea să alerg după tine așa cum o făceam când eram copil, să mă arunc într-un hamac și să mă legăn când pe o rază de soare, când pe o bucățică de umbră, să mă urc în tractoare, să număr copaci și mașini de o singură culoare în timp ce mă-ndrept spre mare, dac-aș putea să te țin aici veșnic, mi-ar dispărea orice urmă de somn și de melancolie. Tu ai rămâne mereu vara mea, iar eu aș rămâne prietenul tău cu baston. Singura iubire ce ține mai mult de o viață. Cu drag, Dorul.

JOC DE FRAZE CA-N POVEȘTI - Educatoare Munteanu Gheorghiţa Ursul păcălit de vulpe de Ion Creangă La trecerea cu mausul vei vedea fragmente din poveste. Aranjeaza-le in ordine, dand click pe acestea. Când crezi ca ai terminat, dai click pe "VERIFICĂ". Dacă ramâi blocat dai click pe "SUGESTIE".    - Ia mai pune-ţi pofta-n cuiu, cumătre, că doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu. Dacă ţi-i aşa de poftă, du-te şi-ţi moaie coada-n baltă, ca mine, şi-i avea peşte să mănânci.      - Bun! gândi vulpea. Iaca hrana ce-o aşteptam eu. Şi îndată iese de sub tufă şi se lungeşte în mijlocul drumului, ca şi cum ar fi fost moartă.      Şi iaca aşa a rămas ursul păcălit de vulpe!      În zadar s-a năcăjit ursul, de-i curgeau sudorile, că tot n-a putut scoate vulpea din scorbura copacului.      Era odată o vulpe vicleană, ca toate vulpile. Ea umblase o noapte întreagă după hrană şi nu găsise nicăiri. Făcându-se ziua albă, vulpea iese la marginea drumului şi se culcă sub o tufă, gândindu-se ce să mai facă, ca să poată găsi ceva de mâncare.      Ţăranul mergea pe lângă boi şi-i tot îndemna să meargă mai iute, ca s-ajungă degrabă acasă şi să ieie pelea vulpii.      Atunci vulpea rânji dinţii şi zise: Alei, cumătre! da' nu ştii că nevoia te duce pe unde nu-ţi e voia şi te-nvaţă ce nici gândeşti? Ascultă, cumătre: vrei să mănânci peşte? Du-te desară la băltoaga cea din marginea pădurei, vârâ-ţi coada-n apă şi stăi pe loc, fără să te mişti, până despre ziuă; atunci smunceşte vârtos spre mal şi ai să scoţi o mulţime de peşte, poate îndoit şi-ntreit de cât am scos eu.      Ursul, auzind că încă-l mai ie şi în râs, se înciudează şi mai tare şi se răpede iute spre copac; dar gura scorburei fiind strâmtă, ursul nu putea să încapă înlăuntru. Atunci el caută o creangă cu cârlig şi începe a cotrobăi prin scorbură, ca să scoată vulpea afară, şi să-i deie de cheltuială... Dar când apuca ursul de piciorul vulpei, ea striga: "Trage, nătărăule! mie nu-mi pasă, că tragi de copac..." Iar când anina cârligul de copac, ea striga: "Valeu, cumătre! nu trage, că-mi rupi piciorul!"      Ursul, nemaizicând nici o vorbă, aleargă-n fuga mare la băltoaga din marginea pădurei şi-şi vâră-n apă toată coada!      În acea noapte începuse a bate un vânt răce, de îngheţa limba-n gură şi chiar cenuşa de sub foc. Îngheaţă zdravăn şi apa din băltoagă, şi prinde coada ursului ca într-un cleşte. De la o vreme, ursul, nemaiputând de durerea cozei şi de frig, smunceşte o dată din toată puterea. Şi, sărmanul urs, în loc să scoată peşte, rămâne făr' de coadă!      Începe el acum a mornăi cumplit ş-a sări în sus de durere; şi-nciudat pe vulpe că l-a amăgit, se duce s-o ucidă în bătaie. Dar şireata vulpe ştie cum să se ferească de mânia ursului. Ea ieşise din bizunie şi se vârâse în scorbura unui copac din apropiere; şi când văzu pe urs că vine făr' de coadă, începu a striga:      - Bună masa, cumătră! Ti!!! da' ce mai de peşte ai! Dă-mi şi mie, că ta...re! mi-i poftă!      Şăzând vulpea cu botul întins pe labele de dinainte, îi vine miros de peşte. Atunci ea rădică puţin capul şi, uitându-se la vale, în lungul drumului, zăreşte venind un car tras de boi.      După ce hoaţa de vulpe a aruncat o mulţime de peşte pe drum, bine...şor! sare şi ea din car şi, cu mare grabă, începe a strânge peştele de pe drum. După ce l-a strâns grămadă, îl ia, îl duce la bizunia sa şi începe a mânca, că ta...re-i mai era foame!      - Învaţă-mă, te rog, cumătră, că eu nu ştiu cum se prinde peştele.      - Hei cumătre! Dar ţi-au mâncat peştii coada, ori ai fost prea lacom ş-ai vrut să nu mai rămâie peşti în baltă?      Carul apropiindu-se de vulpe, ţăranul ce mâna boii o vede şi, crezând că-i moartă cu adevărat, strigă la boi: Aho! Aho! Boii se opresc. Ţăranul vine spre vulpe, se uită la ea de aproape şi, văzând că nici nu suflă, zice: Bre! da' cum naiba a murit vulpea asta aici?! Ti! ce frumoasă caţaveică am să fac nevestei mele din blana istui vulpoiu! Zicând aşa, apucă vulpea de după cap şi, târând-o până la car, se opinteşte ş-o aruncă deasupra peştelui. Apoi strigă la boi: "Hăis! Joian, cea! Bourean". Boii pornesc.      Tocmai când începuse a mânca, iaca vine la dânsa ursul.      Însă, cum au pornit boii, vulpea a şi început cu picioarele a împinge peştele din car jos. Ţăranul mâna, carul scârţâia, şi peştele din car cădea.

Pentru că vara este anotimpul vacanței, copiii petrec mai mult timp în familie, iar părinții sunt rugați să continuie ,,antrenamentul”, uzând de exercițiile de mai  jos: Exerciţii pentru părinţi A. În bucătărie 1.  Ajutaţi copilul să devină conştient de diferenţele dintre mâncăruri •   Vorbiţi cu copilul despre mărimi, gust şi culoarea hranei. Ajutaţi-l să recunoască diferenţele dintre suprafeţele fine şi cele aspre, gusturile dulce şi sărat şi despre mirosurile unor alimente. •   Vorbiţi cu copilul despre schimbările pe care le suferă alimentele atunci când le gătiţi (Cum arăta atunci când era crudă... dar când am început s-o gătim… cum arată acum?) Ajutaţi copilul să compare folosind conceptele înainte şi după. •   Vorbiţi cu copilul despre orice mâncare care are o semnificaţie pentru familie. 2. Uitaţi-vă după culori şi forme prin bucătărie, în sau pe dulapuri, în frigider sau cuptor. •   Cereţi copilului să găsească cercuri, triunghiuri, pătrate. •   Jucaţi jocul Eu văd ceva ce tu nu vezi, de culoare (sau formă) X. Copilul poate numi obiecte sau lucruri care sunt în bucătărie şi care se potrivesc descrierii înainte să ajungă la ceea ce aveţi dumneavoastră în minte. 3. Implicaţi copilul în pregătirea meselor •   Învăţaţi-l că toţi cei care prepară masa se spală pe mâini înainte de a pune mâna pe mâncare. •   Măsuraţi ceştile, lingurile şi linguriţele. Cereţi copiilor să ghicească câte linguriţe umplu o ceaşcă cu apă. Ajutaţi-l apoi să verifice. •   Lăsaţi copiii să toarne apă cu linguriţe, ceşti sau ibrice. •   Implicaţi copiii în pregătirea unei părţi a mesei. •   Discutaţi despre concepte opuse ca: mare, mic sau greu, uşor. 4.   Sortaţi şi numiţi hrana •   Lăsaţi copilul să denumească fiecare aliment sau întrebaţi-l să vă spună câte ceva despre fiecare, pe măsură ce le scoateţi din plasă când v-aţi întors de la cumpărături. •   Când sortaţi alimentele, cereţi copilului să pună la loc alimentele de acelaşi fel: legume proaspete într-un loc, conserve în altul. 5.   Lăsaţi copiii să vă ajute la curăţenia din bucătărie •   Cereţi copiilor să sorteze ustensilele de mâncat şi de gătit după felul lor sau după utilizare. •   Lăsaţi-i să şteargă masa şi să adune firimiturile într-un colţ. B.    În sufragerie 6.   Vorbiţi despre sunete •  Cereţi copilului să arate direcţia din care se aud sunete şi să le descrie. •  Cereţi copilului să vă povestească despre obiectele care scot sunete, cum sunt: TV, radio. •  Cântaţi împreună cântece favorite, spuneţi rime. Folosiţi o lingură de lemn sau un beţişor pentru microfon. 7. Stimulaţi dezvoltarea musculaturii grosiere a copilului •  Încurajaţi copilul să ajute la treburi casnice: udatul florilor, măturatul, aspiratul, ştergerea prafului. •  Împreună cu copilul puteţi interpreta roluri din poveşti sau de la emisiunile TV. Ajutaţi copilul să aleagă lucruri pentru a se costuma. •  Puneţi muzică şi mişcaţi-vă prin casă. Dacă vă place să dansaţi, puneţi muzică şi distraţi-vă. 8.    Citiţi copilului în fiecare zi  Confecţionaţi o broşură împreună cu copilul dumneavoastră, ajutaţi-l să taie imagini din reviste şi să le lipească pe hârtie - Cartea casă sau Cartea animal. Folosiţi sugestiile pe care le oferă chiar copilul. ·       Daţi copilului şansa să imite cititul din reviste, cărţi sau ziare. ·       Stabiliţi un loc special pentru cărţi şi reviste. ·       Cereţi unui copil mai mare din familie sau altui membru al familiei să citească celui mai mic.       9.    Arătaţi-le copiilor că ei reprezintă o parte importantă a familiei •  Repartizaţi copilului un spaţiu unde să-şi poată păstra „comorile“. •  Găsiţi un loc în care puteţi să expuneţi lucrările copilului, cum ar fi să agăţaţi lucrările de artă pe perete sau de uşă. C.   În dormitor 10.  Citiţi copilului în fiecare zi •  Spuneţi o poveste sau citiţi o carte copilului înainte de a adormi. •  După ce aţi terminat de citit, discutaţi cu copilul şi cereţi să vă povestească tot ce-şi aminteşte din poveste. •  Încurajaţi copilul să inventeze poveşti, să spună poveşti sau să le repete pe cele care i-au fost citite. 11.Transmiteţi copilului respectul pentru carte •  Creaţi un raft sau un spaţiu pentru cărţi ale copilului. •  Folosiţi variate materiale tipărite: împrumutaţi de la bibliotecă, creaţi cărţi, colecţionaţi vederi, plicuri, ziare sau reviste. 12.   Încurajaţi copilul să gândească, imagineze şi să fie creativ •  Puneţi întrebări la care acceptaţi mai multe răspunsuri mai des decât cele cu un răspuns corect, cum ar fi: Unde crezi că dorm păsările? Cum crezi că ajunge curcubeul pe cer? Unde crezi că ajunge apa după ce se scurge în pământ? •  Cerţi copiilor să joace roluri, să interpreteze poveşti pe care le-aţi citit. 13. Sortaţi şi aranjaţi hainele •  Cereţi copilului să sorteze lenjeria lui, (şosetele) şi s-o aşeze în dulapul corespunzător. •  Lăsaţi-l să sorteze hainele după posesorul lor: cămaşa mea, cămaşa lui tata... •  Lăsaţi copilul să aleagă ce haine va purta din câteva variante pe care i le propuneţi. Cereţi-i să argumenteze alegerea. D.     În baie 14.   Folosiţi oglinzi pentru denumirea părţilor corpului •  Jucaţi-vă în oglindă împreună cu copilul: mişcaţi limba, nasul, ţuguiaţi buzele. •  Vorbiţi cu copilul despre toate lucrurile pe care le poate face cu ochii: cum clipim, cum ne uităm fix, cum facem cu ochiul. 15.  Căutaţi modalităţile de a utiliza diferite simţuri •  Atingeţi şi vorbiţi despre diferite texturi: materiale moi, săpunuri dure, chiuvete alunecoase. •  Mirosiţi diferite lucruri: pasta de dinţi, săpunurile. 16.  Exersaţi deprinderile de igienă şi întreţinerea sănătăţii •  Încurajaţi copiii să se spele pe faţă şi pe dinţi şi să se pieptene. •  Discutaţi despre sănătate şi igienă, cum ar fi motivul pentru care ne spălăm pe faţă şi pe mâini sau pe dinţi. •  Lăsaţi copilul să toarne, să spele, să frece. •  Discutaţi despre ce avem voie să facem şi ce nu. •  Spuneţi-le ce au voie să atingă în baie. •  Lăsaţi copilul să potrivească apa caldă turnând întâi apa rece pentru a preveni arsurile. 17.    Vorbiţi cu copilul despre ce înseamnă să creşti  •  Agăţaţi de uşă un centimetru cu care puteţi măsura copilul. Faceţi un grafic cu creşterea lui în înălţime şi greutate. •  Întrebaţi-l ce poate face acum şi ce nu putea face când era mic. E.    În afara casei 18.   Ajutaţi copilul să descopere animale • Spuneţi copilului numele animalelor pe care le întâlniţi. • Întrebaţi copilul unde crede că trăiesc animalele, cum îşi construiesc căsuţele, de unde îşi iau hrana. 19.  Ajutaţi copilul să sape şi să planteze • Vorbiţi despre fiecare unealtă pe care o folosiţi şi pentru ce este ea. • Priviţi seminţele de legume, apoi decideţi cu copilul ce să plantaţi: ridichi, morcovi, altceva care creşte mai repede. • Amintiţi copilului să ude plantele să crească. 20. Încurajaţi copilul să descrie toate lucrurile pe care le pipăie sau cu care se joacă: • coaja dură/ aspră de copac; • vântul care suflă; • pietre netede; • aer cald; • ploaie rece; • atmosferă ceţoasă. F.    În explorarea comunităţii 21.   Către parc •  Priviţi cu atenţie lucruri speciale din parc: o familie, grădinile, aleile. •  În timp ce vă plimbaţi, cereţi copilului să meargă repede, să meargă încet, să alerge în siguranţă. •  Jucaţi cu copilul jocuri în care nu există învinşi. 22.  La gară sau la staţia de autobuz •  Vorbiţi despre locurile unde ar putea merge trenul sau autobuzul. •  Creaţi o poveste despre locul unde aţi merge cu trenul. Ce aţi face când ajungeţi acolo? •  Cereţi copilului să spună ce ar face în tren sau autobuz în timpul călătoriei. 23.     La magazin •  Discutaţi despre cumpărături pe măsură ce le puneţi în coş: mărime, formă, culoare, material. •  Cereţi copilului să numească mâncarea favorită şi numiţi-o pe a dumneavoastră. •  Pentru a vă ţine copilul ocupat în magazin, adresaţi întrebări care nu au ca răspuns corect sau greşit, cum ar fi: Să ne imaginăm că dăm o petrecere şi tu ai alege meniul. Ce ai dori să serveşti?

La final, să citim și să recitim, chiar să memorăm o poezie frumoasă despre vară, iar dacă vreți mai mult, desenați, pictați un tablou, folosind descrierea din text. Succes! Zi de vară de George Topârceanu Linişte. Căldură. Soare. Sălciile plângătoare Stau în aer, dormitând. Un viţel în râu s-adapă Şi-o femeie, lângă apă, Spală rufele, cântând. Şi din vale abia vine Murmur slab, ca de albine, Somnoros şi uniform: Râul, strălucind în soare, Ceartă sălciile, care Toată ziulica dorm. Sub o salcie bătrână Şi cu-o carte groasă-n mână Care-mi ţine de urât, M-am culcat în fân pe spate, - Somnul lin, pe nechemate, A venit numaidecât. Cântec, murmur, adiere De zefir în frunze piere Şi rămâne doar un glas Care umple valea-ngustă. Ia te uită, o lăcustă Mi-a sărit tocmai pe nas!